Proiectul ce prevede modificarea regulilor pensiilor de serviciu, pentru ca acestea să nu mai poată depăși venitul din perioada de activitate, a fost adoptat luni din nou în Parlament, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a găsit, în august, că are probleme de constituționalitate și că trebuie reexaminat, iar astăzi a primit semnătura președintelui țării. În același timp, acesta prevede și o impozitare majorată pentru pensiile de serviciu ce sunt stabilite fără a avea la bază principiul contributivității.
Prin proiectul legislativ ce a trecut din nou de Parlament luni, iar azi a fost promulgat se urmărește reforma pensiilor de serviciu prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a picat, în august, testul constituționalității, conform CCR. Asta înseamnă că documentul trebuia reexaminat și modificat de Parlament pentru a putea fi aplicat.
Proiectul de lege prevede, în primul rând, că nicio pensie de serviciu nu va mai putea să depășească venitul net din ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în cazul judecătorilor, procurorilor, judecătorilor CCR, magistraților-asistenți etc.
„Cuantumul net al pensiilor de serviciu (…) nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Pensia de serviciu netă reprezintă pensia de serviciu stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă”, este, apoi, regula generală.
În același timp, persoanele care pot cumula mai multe pensii de serviciu vor opta numai pentru una dintre ele. Iar cei care deja primesc mai multe tipuri de pensii de serviciu vor trebui să opteze pentru cea mai avantajoasă dintre ele în termen de 30 de zile după intrarea în vigoare a noilor măsuri. Prin excepție, va fi posibilă cumularea pensiei din sistemul public cu o pensie dintr-un sistem propriu neintegrat celui public.
Măsurile din proiect vizează pensiile de serviciu stabilite în baza Legii 303/2022 (judecători și procurori), Legii 223/2007 (personalul aeronautic civil navigant profesionist), Legii 567/2004 (personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor), Legii 7/2006 (funcționarii publici parlamentari), Legii 216/2015 (Corpul diplomatic și consular), Legii 94/1992 (Curtea de Conturi) și Legii 223/2015 (militari și polițiști).
În al doilea rând, se prevede modificarea Codului fiscal în privința impozitării pensiilor de serviciu. În cazul acestora, în care nu se respectă principiul contributivității, se vor aplica următoarele reguli:
* pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică cotă de impunere de 10%;
* pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică regula de mai sus, respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
* i) 10% – pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
* ii) 15 % – pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
* iii) 20% – pentru partea ce depăşeste nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
* pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
* i) 10% – pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
* ii) 15 % – pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net şi nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
* iii) 20% – pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor socialede stat.
Proiectul ce prevede modificarea regulilor pensiilor de serviciu, pentru ca acestea să nu mai poată depăși venitul din perioada de activitate, a fost adoptat luni din nou în Parlament, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a găsit, în august, că are probleme de constituționalitate și că trebuie reexaminat, iar astăzi a primit semnătura președintelui țării. În același timp, acesta prevede și o impozitare majorată pentru pensiile de serviciu ce sunt stabilite fără a avea la bază principiul contributivității.
Prin proiectul legislativ ce a trecut din nou de Parlament luni, iar azi a fost promulgat se urmărește reforma pensiilor de serviciu prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a picat, în august, testul constituționalității, conform CCR. Asta înseamnă că documentul trebuia reexaminat și modificat de Parlament pentru a putea fi aplicat.
Proiectul de lege prevede, în primul rând, că nicio pensie de serviciu nu va mai putea să depășească venitul net din ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în cazul judecătorilor, procurorilor, judecătorilor CCR, magistraților-asistenți etc.
„Cuantumul net al pensiilor de serviciu (…) nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Pensia de serviciu netă reprezintă pensia de serviciu stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă”, este, apoi, regula generală.
În același timp, persoanele care pot cumula mai multe pensii de serviciu vor opta numai pentru una dintre ele. Iar cei care deja primesc mai multe tipuri de pensii de serviciu vor trebui să opteze pentru cea mai avantajoasă dintre ele în termen de 30 de zile după intrarea în vigoare a noilor măsuri. Prin excepție, va fi posibilă cumularea pensiei din sistemul public cu o pensie dintr-un sistem propriu neintegrat celui public.
Măsurile din proiect vizează pensiile de serviciu stabilite în baza Legii 303/2022 (judecători și procurori), Legii 223/2007 (personalul aeronautic civil navigant profesionist), Legii 567/2004 (personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor), Legii 7/2006 (funcționarii publici parlamentari), Legii 216/2015 (Corpul diplomatic și consular), Legii 94/1992 (Curtea de Conturi) și Legii 223/2015 (militari și polițiști).
În al doilea rând, se prevede modificarea Codului fiscal în privința impozitării pensiilor de serviciu. În cazul acestora, în care nu se respectă principiul contributivității, se vor aplica următoarele reguli:
* pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică cotă de impunere de 10%;
* pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică regula de mai sus, respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
* i) 10% – pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
* ii) 15 % – pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
* iii) 20% – pentru partea ce depăşeste nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
* pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
* i) 10% – pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
* ii) 15 % – pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net şi nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
* iii) 20% – pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor socialede stat.
