Când vine vorba de misiunile și riscurile la care sunt supuși polițiștii, în spațiul public nu se discuta cu aceeași determinare cu care se prezintă în mod eronat cât de ”speciale” sunt pensiile polițiștilor.
Polițiștii beneficiază de pensii militare de serviciu sau pensii ”ocupaționale” conform art. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Pensiile militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu și se acordă încă de pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza pentru riscurile, interdicțiile și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale pe care le au militarii/polițiștii, comparativ cu alte categorii sociale;
De pensii militare de serviciu beneficiază militarii/polițiștii din aproape toate statele UE si NATO, tocmai pe același considerent pentru care beneficiază și cei din România. De altfel, și polițiștii, ca și celelalte categorii de angajați, plătesc contribuții în aceeași măsură. o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile militare de stat. Se lasă să se înţeleagă că militarii/polițiștii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai fals decât atât. Veniturile pe care militarii/polițiștii le obţin din salarii, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.
Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pune în relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.
Mai mult de atât, conform art. 16, alin. 2 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă în cazul polițiștilor/militarilor este de 60 de ani. Și militarii/polițiștii, la fel ca alte 13 categorii de profesii se pot pensiona mai devreme dacă și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, grupa 1, unde se poate scădea din vârsta standard de pensionare în funcție de perioada desfășurată în asemenea condiții, dar nu mai mult de 13 ani. Cu titlu de exemplu indicăm minerii, personalul navigant, angajații din căile ferate, balerinii etc.
Ceea ce se omite a se prezenta în mod explicit în spațiul public e că polițiștii au o serie de interdicții și incompatibilități față de celelalte categorii de angajați din România precum:
* dreptul la grevă,
* să efectueze activități de comerț,
* să candideze pentru autoritățile administrației locale sau centrale,
* să exprime opinii politice,
* să participe la administrarea unei societăți comerciale etc
Acum vă lăsăm pe voi să trageți concluziile dacă informațiile apărute în spațiul public până acum au fost corect documentate sau dacă s-a dorit în mod intenționat să se prezinte informații trunchiate și neadevărate. Toată această degringoladă creată în jurul pensiilor militare a făcut ca în ultimele luni sute de polițiști să își depună raportul de pensionare, astfel că deficitul de personal din MAI se adâncește pe zi ce trece, depășind 30.000. Vom fi de acord cu punctul de vedere al Comisiei Europene atunci când vor veni și ne vor prezenta date certe că România este singurul stat din UE în care se acordă pensii militare, iar în toate celelalte țări au fost desființate. Scoaterea din PNRR a pensiilor militare trebuie să fie o PRIORITATE, nu un OBSTACOL.
Biroul executiv DECUS
Când vine vorba de misiunile și riscurile la care sunt supuși polițiștii, în spațiul public nu se discuta cu aceeași determinare cu care se prezintă în mod eronat cât de ”speciale” sunt pensiile polițiștilor.
Polițiștii beneficiază de pensii militare de serviciu sau pensii ”ocupaționale” conform art. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Pensiile militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu și se acordă încă de pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza pentru riscurile, interdicțiile și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale pe care le au militarii/polițiștii, comparativ cu alte categorii sociale;
De pensii militare de serviciu beneficiază militarii/polițiștii din aproape toate statele UE si NATO, tocmai pe același considerent pentru care beneficiază și cei din România. De altfel, și polițiștii, ca și celelalte categorii de angajați, plătesc contribuții în aceeași măsură. o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile militare de stat. Se lasă să se înţeleagă că militarii/polițiștii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai fals decât atât. Veniturile pe care militarii/polițiștii le obţin din salarii, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.
Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pune în relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.
Mai mult de atât, conform art. 16, alin. 2 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă în cazul polițiștilor/militarilor este de 60 de ani. Și militarii/polițiștii, la fel ca alte 13 categorii de profesii se pot pensiona mai devreme dacă și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, grupa 1, unde se poate scădea din vârsta standard de pensionare în funcție de perioada desfășurată în asemenea condiții, dar nu mai mult de 13 ani. Cu titlu de exemplu indicăm minerii, personalul navigant, angajații din căile ferate, balerinii etc.
Ceea ce se omite a se prezenta în mod explicit în spațiul public e că polițiștii au o serie de interdicții și incompatibilități față de celelalte categorii de angajați din România precum:
* dreptul la grevă,
* să efectueze activități de comerț,
* să candideze pentru autoritățile administrației locale sau centrale,
* să exprime opinii politice,
* să participe la administrarea unei societăți comerciale etc
Acum vă lăsăm pe voi să trageți concluziile dacă informațiile apărute în spațiul public până acum au fost corect documentate sau dacă s-a dorit în mod intenționat să se prezinte informații trunchiate și neadevărate. Toată această degringoladă creată în jurul pensiilor militare a făcut ca în ultimele luni sute de polițiști să își depună raportul de pensionare, astfel că deficitul de personal din MAI se adâncește pe zi ce trece, depășind 30.000. Vom fi de acord cu punctul de vedere al Comisiei Europene atunci când vor veni și ne vor prezenta date certe că România este singurul stat din UE în care se acordă pensii militare, iar în toate celelalte țări au fost desființate. Scoaterea din PNRR a pensiilor militare trebuie să fie o PRIORITATE, nu un OBSTACOL.
Biroul executiv DECUS
